cufar

Cufarul zburator

Am primit un cufar de calatorie.
e o piesa de muzeu, din anii ‘30.
pare recuperat de pe titanic.
pisla, otel, lemn, carton, pinza, fier.
materiale inlocuite acum cu plastic.
m-am apucat sa-l reconditionez cu rabdarea si placerea cu care as scrie o povestire.
(ceea ce nu s-a mai intimplat, oricum, de multa vreme)
il voi transforma intr-un sifonier.
in copilarie, am citit si recitit o carte intitulata “35 mai”. personajul principal isi incepe calatoria fantastica iesind prin spatele unui dulap.
in serialul arabela, cufarul avea aceleasi proprietati, de usa spre alte tarimuri.
cufarul provine dintr-o casa plina de lucruri vechi. l-am urcat intr-o masina nissan de dimesiuni impresionante. snoop dog ar fi clatinat aprobator din cap daca ne-ar fi vazut. in apropiere de universitate, mai multi soferi ne-au facut semn, cu fete vesele si timpite.
“cufarul, cufarul”!
ne-am uitat in spate. artefactul disparuse.
l-am regasit la intersectia cu mosilor, stind cuminte linga pasajul de tramvai.
ma uit acum la usa deschisa a cufarului si-mi pare o invitatie spre necunoscut.

– – – –
curatindu-l de stratul oribil de grund, am descoperit ca a fost facut in berlin.
asta dupa ce, acum doua luni, ascultam pe repeat o piesa numita koffer im berlin.
koffer, adica…